studiu: compozitie pop art cu masca si elemente

Zi de toamna frumoasa, primavara timpurie. 7 noiembrie, soare, cald. Frunze in toate culorile, paltonul e in plus. Sunt vioi, ca vremea de afara.Toti sunt mai activi, mai optimisti. Tramvaiul 21 inspre Colentina, vin de pe Mosilor, ma duc sa platesc chiria. In timp ce stau geana dupa controlori, observ lumea (destul de noua pentru mine, din zona Mosilor-Obor-Colentina). In jurul meu se petrece comert. O tiganca face tramvaiul in lung. La vanzare: servetele, ace si "brichete de aragaze". Ati fi uimiti cata lume se trezeste brusc ca are nevoie de ace. In tramvai. Brichetele de "aragaze" se pot si testa. Asta nu convinge o femeie care era, intrucatva, interesata de produs. Cu o expresie dezamagito-superioaro-resemnata, intoarce capul chiar daca a dat comerciantului, pentru moment, iluzia unei sperante. Nu cumpara. Ajung. Platesc chiria. In tramvai iar, in sens invers. Aglomeratie. La urcare - acordeon, muzica, act artistic. Un pusti il intreaba pe tatal gras, care nu-l aude - e in alta lume: "tata, coboram coboram...?" Intr-un tarziu, tatal isi revine. "Nu, la prima". Copil dezamagit, frustrat. Copilul intreaba iar, profitand de momentele de luciditate prezenta ale tatalui: "tata, tata, de ce canta tiganul ala?" Tatal, aparte, soptit: "ca sa ia bani". Copilul, iar: "sa nu-i dai bani tati, sa nu-i dai!" Tatal: "nu-i dau!" O batrana cocheta - basc crosetat de lana roz/mov/lila, un buchet de crizanteme la fel de roz/mov/lila in mana. Se urca si isi gaseste locul, se stabilizeaza. Miros ca e vocala, ca va verbaliza. Incepe sa comenteze tare, spargand linistea tramvaiului: "Cine tuseste asa??! Ce-are?!! De ce nu pune mana la gura?! [nevazand nici cine a tusit sau daca a pus sau nu mana la gura] Nu zic la televizor in fiecare zi?!? Vorbesc cu peretii...!!!" Nu identific cine tuseste, nu aud pe nimeni. Niste fete se comporta rusinat. Batrana continua: "Sa puna o batista la gura!!! ...daca ai!!!" Un ins continua cu umor: "Daca nu, sosetele!" Batrana rade cu pofta. As intreba-o de ce e asa iritata, insa supararea se pare ca i-a trecut. Directie - Art Shopul de la Gara de Nord. Bodyguarzii de la metrou, asa ponositi si obositi cum sunt, poarta masti pe gura/nas, masti semi-rigide, nu chirurgicale, ci de vopsitor. Gripa porcina, gandesc. Spre Art Shop, prin piata Garii. Incerc sa fac arta, dar pierd arta de langa mine. Unde mi-e aparatul acum?? Atatea figuri. Un mos taran se odihneste pe sacii lui. O baba boschetara scuipa din mers, amplu, exploziv, imprastiat si mult, cu debit. Berzei, 368, spre Eroilor. Jos din autobuz, un barbat pe la 36 de ani, imbracat sarac, cu maini muncite (zugrav/instalator) insa curate, sau ma rog, curatite, comenteaza pentru el sau pentru altii: " E primavara!" Ma amuza, sunt cumva optimist. Ce buna e vremea!! La Rares, beau o cafea. Unde mi-e aparatul acum??! Un barbat pe la 50-60 de ani are o barba de invidiat, impunatoare. De fapt, intreaga jumatate inferioara a fetei e numai barba. Impresionant. Si expresia impresionanta.
Sa retin sa notez micile consideratii pe care le au oamenii pentru ei, sau pentru altii, cu voce tare.

Micul comert de la Piata Tineretului.